Mapping Cluj

“On mapping the unconscious of a city. Deleuze, Google, Grimus or other tools in discussion.”

În încercarea de a crea o hartă (o cartografiere) care să deservească unor idei, concepte (oricât ar fi ele de diverse sau de “soft”, adică slabe, aparent redundante) care încearcă să construiască o viziune particulară asupra Clujului, Deleuze ne vine în ajutor, aducând în joc un set de construcţii teoretice care par a înlesni provocarea noastră. Dar, dacă este să pornim pe acest drum, atunci de dinainte este corect să clarificăm: textul şi încercarea noastră este însăşi harta. Ca atare, ea trebuie privită ca unul şi acelaşi (vezi “becoming” la Deleuze).

Utilizarea acestui “altfel” de playground, diferit de cele general folosite, fie în formă de text, fie în formă de hartă-desen (introducem termenul pentru a putea diferenţia harta clasică, planul 2d de ceea folosită de Deleuze şi Guattari şi ceea ce ne-am propus să construim prin această intervenţie) sau chiar şi de cele de tip imagini adunate, catalogate etc., are rolul de a da un alt grad de complexitate viziunii (şi poate inclusiv şi seriei de instrumente folosite în studierea şi critica) asupra oraşului, în speţă Clujului.

1. Rhizome. Google Image Search preferat lui Google Earth.

Fig. 1: google image search

Deleuze şi Guattari, în O mie de platouri (Mille Plateaux, http://en.wikipedia.org/wiki/A_Thousand_Plateaus ) fac o diferenţiere între hartă (map) şi reproducere (tracing), atenţionând că “O hartă nu reprezintă o reproduce a inconştientului ci ea reprezintă (construieşte) inconştientul… [harta] este detaşabilă, reversibilă, susceptibilă la modificări constante.” În acest sens, continuă cei doi teoreticieni francezi, harta “poate fi desenată pe un perete, poate să fie concepută ca o operă de artă [artefactum], poate fi construită în forma unei acţiuni politice sau ca o meditaţie.” (Deleuze & Guattari, A thousand plateaus, Continuum 2007, p. 13)

Fig. 2: Google Earth, (www.maps.google.com)

Dacă este să căutăm o astfel de hartă, şi ce este mai uşor şi la îndemână decât internetul şi google-ul, un amator naiv ar alege desigur Google Earth: o viziune “geografică” împletită cu o imagine aparent realistă a Clujului, dar care, pe lângă o structură urbană înceţoşată şi, oricât de realistă ar părea, abstractă, şi pe lângă câteva pieţe sau o reţea de circulaţie, nu ne arată mai nimic. Din acest motiv, urmând traseul propus mai înainte, preferăm acestei imagini pur “reproductive” şi goale (în conţinut), o căutare mult mai complexă, cea dată de un image search al motorului de căutare. Căci rezultatele primite în acest mod dau o suprapunere de informaţii mult mai folositoare decât varianta precedentă. Imaginile care se pun “cap de afiş”, referinţele minimale despre contextul în care apar, frecvenţa unor imagini, diferitele desene-hărţi care în percepţia privitorului, utilizatorului se suprapun, se clarifică (sau din contră se înceţoşează prin suprapunere, şi cu atât mai bine!, doar aşa putându-se evidenţia diferitele generatoare etc.) creează un câmp aparte, o entitate separată de Cluj, căci ele, în ansamblul lor sunt departe de a fi doar nişte reproduceri, ele poartă în interior (în sine) codul genetic, deci inconştientul oraşului. Desigur, se poate aduce reproşul că doar anumite (cele mai frecventate şi poate nu cele mai adecvate sau însemnate) rezultate apar prin această metodă, dar nimeni nu ne obligă să mergem mai în adânc şi să cerem să caute nu doar cluj, ci cluj arhitectură sau cluj football sau de ce nu, cluj nightclubs, toate fiind la latitudinea utilizatorului.

În primul rând este vorba de contemporaneitate: rezultatul va fi, indiferent de oră, zi sau an, întotdeauna contemporan; practic nu va îmbătrâni niciodată, va reflecta întotdeauna prezentul. În al doilea rând, el este modificabil, se modifică încontinuu: rezultatul va fi alterat, transformat de evenimentele, de viziunile larg acceptate, de importanţa de moment a oraşului. Şi aşa mai departe. Ceea ce se doreşte a fi propus totuşi, este că print screen-ul cu rezultatele primite prin motorul de căutare (şi aici trebuie menţionat că print screen-ul, “imaginea” este doar un model dintre multe alte tipuri de reprezentări posibile şi că ea a fost aleasă doar pentru a prezenta într-un mod cât mai clar atitudinea propusă) poate crea o entitate de sine stătătoare dar care, prin ansamblul de referinţe (de legături directe sau indirecte, ierarhice dar mai ales non-ierarhice), să reflecte o realitate particulară despre Cluj, având o complexitate pe care o hartă-desen nu o va putea avea niciodată. Şi la fel cum acest mod creează o viziune despre un oraş anume, în cazul de faţă fiind vorba de Cluj, şi acest blog (care însuşi prin natura ei este nimic altceva decât un rizom) este o reprezentare particulară, doar că ea se constituie pe un alt platou (plateaux), un altul dar la fel cu cel al motorului de căutare Google.

2. Backseat Driver sau un love song pentru Cluj

Dar să mergem în continuare şi mai departe:

“A body without organs is made in such a way that it can be occupied, populated only by intensities. Only intensities pass and circulate. Still a BwO is not a scene, a place, or even a support upon something comes to pass. It has nothing to do with phantasy, there is nothing to interpret. The BwO causes intensities to pass; it produces and distributes them in a spatium that is itself intensive, lacking extension. It is not space, nor it is in space; it is matter that ocupies space to a given degree-to the degree corresponding to the intensities produced.” (Deleuze & Guattari, A thousand plateaus, Continuum 2007, p. 169)

Body without organs, corpul fără organe unde intensităţile, pragurile (thresholds) sunt cele care formează materia. Nu este un spaţiu, este în schimb o acumulare de intensităţi, forţe, puteri, dorinţe etc. care compun materia până la un grad de complexitate anume. Dana Vais, arhitect al Clujului, în discursul ei de a descifra Deleuze (vezi Arhitext Design ianuarie-februarie 2009, Dorinţă maşinală şi anti-organicism: asamblajul lui Deleuze, p. 93) constată că “Ar putea fi, de exemplu, o descriere perfectă a oraşului contemporan.” Şi aşa este. Dar în cazul nostru, este puţin altfel, căci noi căutăm în specific, în particular. Întotdeauna. Şi în cazul de faţă căutăm o hartă, chiar dacă harta în cauză este (poate fi) a unui corp fără organe, a Clujul. Şi nu orice hartă, ci cum am afirmat în partea întâi, o hartă a particularului inconştient.

Atunci să fugim cât de departe putem de reprezentările “de obicei” şi care oricum sunt departe de a reda intensităţile şi dorinţele şi să trecem în câmpul muzicii, mai exact al unei melodii, al unui love song. Căci ce ar putea fi mai particular şi în acelaşi timp frumos, mai exaltat şi mai poetic decât revelaţia unui oraş prin prisma unui love song. Such greatness as poetry!

Backseat Driver

Videoclipul celor de la Grimus, un love song veritabil, un story pe măsură şi în acelaşi timp o imagine a Clujului decompusă şi recompusă în intensităţi. Este o hartă a acestor intensităţi în care se confundă poezia cu oraşul, un rizom care reflectă însăşi scopul nostru, iar în cuvintele lui Deleuze şi Guattari ea se formulează astfel: “That map that is not only a map of geography is something like a Body without organs intensity map, where the roadblocks designate thresholds, and the gas, waves of flows.” (Deleuze & Guattari, A thousand plateaus, Continuum 2007, p. 181).

O hartă a intensităţilor, unde dorinţa, povestea care corespunde forţelor şi chiar şi stage-ul încropit pe terasa unei clădiri de locuit participă, mai mult: ocupă spaţiul care constituie oraşul, corpul fără organe, Clujul. Ele ne trimit în inconştientul oraşului, în poezia oraşului. Intensităţi şi dorinţe, cele două elemente (unul şi acelaşi) care construiesc harta noastră.

Cele două exemple, rezultatele căutării prin motorul de căutare de imagini oferit de Google şi clipul celor de la Grimus, un print screen şi un love song prezintă un altfel de a percepe spaţialitatea, complexitatea unui oraş: inconştientul. Particularităţile obţinute se pot dezvolta în acţiuni, atitudini, chiar şi doctrine pentru un studiu, o incursiune în urbanism şi maşinăria oraşului.

(by Lori)